La aniversarea a 30 de ani de activitate, grupul Adrem își propune ca până în anul 2030 să devină principalul actor român în tranziția energetică la nivel național, a declarat Corneliu Bodea, CEO al grupului, la EnergynomicsTalks. Concret, acțiunile avute în vedere sunt structurate pe două direcții cheie: digitalizarea infrastructurii energetice și eficiență energetică.
În prima categorie Adrem include soluții de tip software, analize, management de rețea, dar și implicarea în dezvoltarea sistemelor de contorizare inteligentă, de la verificarea, instalarea și citirea echipamentelor, a precizat Corneliu Bodea. În cea de-a doua, oferirea de servicii de eficiență energetică, intră, potrivit strategiei Adrem, și proiecte fotovoltaice pentru prosumatori, dar și realizarea de parcuri fotovoltaice de dimensiuni mici și medii. “Ținta noastră principală o reprezintă zona industrială și a municipalităților, cu soluții de 100, 200, până la 400 de kW, dar nu ignorăm nici zona prosumatorilor casnici. Continuăm dezvoltarea de produse de eficiență energetică, precum pompe de căldură și soluții integrate de dimensiuni mici și medii pentru management energetic în mediul industrial și comercial”, a mai spus directorul general al Adrem.
Deja din 2023 Adrem instalează în fiecare lună circa 1MW în capacități de generare din surse fotovoltaice. “Ne propunem să terminăm acest an cu o capacitate de a instala 2 MW pe lună. Există cerere, avem proiecte. Trebuie să ne mai dezvoltăm, nu neapărat capacitatea de execuție, pentru că deja avem peste o mie de electricieni în toată țara, ci mai degrabă capacitatea de a administra un număr mare de proiecte mici în toată țara, cu un sistem de CRM, cu servicii de post-vânzare, de asistență etc.”
Direcțiile de dezvoltare asumate de grupul Adrem sunt cele mai importante canale de manifestare a tranziției energetice, un fenomen pe care Corneliu Bodea îl consideră nu doar benefic, ci o oportunitate istorică pentru România. “Momentul de tranziție energetică, de creștere explozivă a lucrărilor pentru tranziția energetică, găsește infrastructura energetică românească într-un moment ideal, când era nevoie de reconstrucția unei infrastructuri energetice învechite, construite la sfârșitul anilor ’60-’70. Este momentul optim pentru modernizarea acestei industrii, având ca obiectiv și reper tranziția energetică.”
Corneliu Bodea a insistat asupra unei perspective mai puțin prezente în dezbaterea publică, dar pe care o consideră esențială. Tranziția energetică este un mijloc prin care omenirea și-a propus să atingă neutralitatea climatică, de a reduce impactul pe care activitatea umană o are asupra mediului. “Acest obiectiv strategic al omenirii presupune parcurgerea unor etape mai puțin plăcute, inclusiv creșterea costurilor energetice pentru fiecare cetățean. De aceea, pentru reușita tranziției energetice este nevoie de un cadru politic și social conștient, benevol, implicat chiar. Mă refer în principal la populație, la consumatorii de energiei, fie ei casnici sau industriali, dar și la factorul politic, cel care are responsabilitatea de a explica de ce este nevoie de tranziția energetică. Altminteri, aceasta va fi facilitată doar de factorul preț, ceea ce poate alimenta neliniști și nemulțumiri sociale, dacă nu chiar o criză economică gravă la care unele companii să nu se poată adapta”, a argumentat Corneliu Bodea. “În opinia mea, aici este cel mai mult de lucru. Restul sunt chestiuni mai degrabă tehnice”, care pot fi rezolvate prin abordări de tip antreprenorial, de identificare a problemelor și de administrare a resurselor, a conchis el.
Preluare Energynomics
