Articol apărut pe agerpres.ro
„Energia nu este o invenţie umană şi face parte din fibra de bază a universului, oamenii încercând încă din timpuri străvechi să o domesticească în beneficiul propriu. În prima etapă a dezvoltării industriale, resursele de bază pentru producerea energiei au fost cele fosile (cărbune, petrol şi mai târziu gaz). Au trebuit să treacă mai bine de 30 de ani pentru a înţelege efectul pe care rezultatul utilizării acestor resurse îl are asupra mediului, prin eliberarea carbonului sub forma de CO sau CO2. Încălzirea globală a devenit astfel principala preocupare a specialiştilor în energie. Atenţia acordată resurselor regenerabile precum energia vântului, a soarelui, a valurilor sau a hidrogenului chiar, datează încă de la începutul secolului XX. Numai pentru referinţă, în anul 2019 consumul mondial primar de energie era reprezentat astfel: 27% de cărbune, 24% de gaz, 33% de petrol, 4% de nuclear şi 12% de regenerabile, din care 7% reprezentat de hidroenergie. Tot pentru a înţelege presiunea pe care utilizarea surselor de energie o are asupra mediului, trebuie luat în considerare evoluţia consumului total de energie între anii ’60- circa 40.000 TWh şi anii 2020- circa 160.000 TWh, adică o creştere cu 400% a consumului primar. Coroborând şi cu datele referitoare la surse, înţelegem de ce impactul asupra mediului este o problemă reală” spune domnul Corneliu Bodea, CEO al Adrem
…
Fie că vorbim de energia eoliană sau cea solară, cuplarea (obligatorie atunci când vorbim de electricitate) între consum şi producţie face dificilă utilizarea acestora pentru o valoare care să depăşească maximum 20-30% din consumul total. Această realitate a transformat subiectul stocării energiei în „vedeta” domeniului
Este dificil şi dureros să acceptăm creşterea preţurilor la energie pentru a permite adopţia a cât mai multe surse regenerabile, cu atât mai mult cu cât există zone sărace (numai 50% din populaţia Africii are acces la electricitate) unde costurile cu energia reprezintă un procent foarte ridicat din bugetul familiilor. Este o măsură de responsabilitate socială acţiunea de a contribui la ecuaţia energie-climă, iar atitudinea pro-eficienţă energetică este cea mai lăudabilă, cunoscând faptul că cea mai valoroasă energie este aceea salvată de la consum.
Citește tot articolul pe agerpres.ro