Corneliu Bodea, CEO al grupului Adrem, un business de servicii şi soluţii pentru sectorul energetic şi industrial, susţine că investiţiile în digitalizarea infrastructurii energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport şi distribuţie, smart grid şi alte componente sunt estenţiale pentru a creşte capacitatea reţelelor în transmiterea energiei din surse regenerabile către consumatori.
 
“Dacă vorbim despre proiectele foarte multe, zecile de mii de MW, în general energie regenerabilă, care se află în diverse faze de aprobare, aş putea spune că sunt circumspect nu atât referitor la finanţarea lor, care pare să fie cea mai mică problemă, cât mai ales referitor la cosistenţa lor din punctul de vedere al funcţionării pe teremen mediu şi lung. Atâta timp cât noi nu vom investi în digitalizarea infrastructurii energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport şi distribuţie, smart grid, etc, reţelele nu vor avea capacitatea de a gestiona o proporţie de energie regenerabilă care să depăşească 30-40% din consum. În consecinţă, proiectele ar putea să fie realizate într-un număr mai mare decât capacitatea efectivă de generare de energie pe care o vor avea”, a spus Corneliu Bodea, prezent în cadrul ZF Power Summit 2023.
 
Alte declaraţii:
 
♦ Piaţa este într-o perioadă de calm, dar un calm temporar din păcate. Cred acest lucru pentru că tocmai s-a introdus un nou mecanism de tranzacţionare, o intervenţie importantă în piaţă, care anulează o mare parte din tot ce înseamnă piaţa liberă. Nu este rău neapărat, dar lichiditatea este astăzi inexistentă şi marii furnizori sunt într-o situaţie delicată pentru că nu au asigurată mare parte din energia necesară pentru consumatori, chiar pentru anul acesta.
 
♦ Lucrurile au un potenţial de a se nelinişti în curând depinzând de modul în care statul înţelege să intervină în piaţă.
 
♦ Cred că vremea creşterii economice uşoare, fără să fie bazată pe strategii, fără să aibă în spate o preocupare inteligentă, a trecut. România se afla mult în urma celorlalte state din UE din punct de vedere industrial şi această creştere de aproape opt ori a economiei în ultimii 10-15 ani a fost bazată pe recuperarea acestui decalaj. Pe de-o parte s-a bazat foarte mult pe energie ieftină, avantaj pe care deja l-am pierdut, iar acum suntem pe cale de a pierde şi avantajul forţei de muncă ieftine. Aceste creşteri galopante ale salariului minim în economie trebuie să fie susţinute de o creştere de productivitate care trebuie să se bazeze pe modernitate, pe investiţii. De aceea cred că perioada de creştere uşoară a trecut. Ne îndreptăm către o perioadă în care pentru a suţine creşterea avem nevoie să fim inteligenţi. Pentru industrie, inteligenţa înseamnă alinierea la ESG, incluzând preocuparea pentru eficienţa energetică şi modul în care utilizează resursa energetică şi umană.
 
♦ Cred în capacitatea Românei de a-şi găsi un loc utilizând resursele pe o piaţă liberă, deşi dacă vorbim strict de domeniul energetic ea are anumite limitări. Observ o tendinţă, nu doar în România, mai ales în UE, de intervenţie mai mare a statului în economie şi în industrie. Nu cred că trebuie să existe un program special al statului pentru relansarea unei industrii, cum ar fi cea chimică sau dacă propunem lucrul acesta trebuie să ne întoarcem la un mod planificat de gândire a economiei.
 
Citește continuarea pe Ziarul Financiar