Ceva nu mergea bine. Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că multe lucruri nu erau așa cum trebuie. Oceanele erau pline de plastic, iarna dispărea încet, încet, incendiile devorau hulpave bucăți enorme din pădurile amazoniene într-un an, vegetația Australiei în altul… Ceva nu mergea bine.

 

Text de Corneliu Bodea, CEO Adrem

 

Nici în business lucrurile nu erau în regulă. Cu cât te îndepărtai de producție, cu atât marginile scădeau, iar sume enorme de cash se concentrau alături de profituri în afaceri care serveau industrii departe de nevoile esențiale. În timp ce agricultorii trăiau din subvenții sau erau sufocați de credite, fintech-urile sau alte no-asset base inventau unicorni. Mediul financiar părea că adaugă mai multă valoare unui produs decât însuși producătorul lui și tot așa…

 

Nu știu, dar mie îmi cam pare că unele lucruri nu mergeau așa de bine. Ne îndepărtam aroganți de valorile de bază și găseam cele mai bune explicații în spatele gesturilor noastre.

 

Există nenumărate teorii ale conspirației despre apariția acestui virus, de la științifico-fantastice la religioase sau demne de thrillere cu super spioni și îmi permit să nu iau în considerare pe niciuna, deoarece nu cred că este atât de relevant.

 

Sunt de asemenea ferm convins că situația este gravă și că trebuie să ne luptăm în primul rând cu acest virus și boala asociată. Apoi să ne gândim la economie, deoarece în situația scăpării lui de sub control putem pierde controlul asupra economiei și chiar a unei vieți politice aproape de normal. Imaginați-vă atingerea unui procent de infectare de 50% și un procent asociat de decese de 2-3% din acest număr în 3-6 luni. În ce măsură, într-o asemenea situație, mai putem vorbi de economie și lume așa cum o cunoaștem?

 

Ca locuitori ai acestui univers, nu pot să nu mă gândesc că suntem sub greutatea unor legi cum este cea legată de entropie și nu pot să nu fac legătura cu faptul că exacerbarea volumului de informații (ex. 90% din datele create în lume au fost create în urmă cu numai 2 ani) este asociată cu ordinea și că asta se face în conformitate cu legea sus-amintită cu un cost. Oare dezordinea adusă de această pandemie are legătură cu plata acestui cost!? Poate, tot irelevant…

 

În aceste momente cred că este relevant să facem ceea e trebuie făcut pentru a depăși criza sanitară cu cât mai puține pierderi și apoi să ne concentrăm pe perioada de după trecerea acesteia. Este evident că România nu este prinsă de desfășurarea acestei situații într-o poziție privilegiată așa cum sunt țări cu un buget solid al statului, lipsit de deficite. Desigur că se vorbește despre faptul că nivelul de împrumut al statului este mult sub media europeană și asta ne pune într-o poziție bună pentru a ne împrumuta, dacă avem de unde. Parcă aș fi preferat să fim cu un procent mai mare împrumutați, dar banii respectivi să fi fost investiți în sistemul sanitar.

 

Criza afectează profund și lovește la baza economiei, fiind net deosebită de cea din 2008. Observăm cum în România deja la data la care scriu acest articol avem peste 500.000 de contracte suspendate și după părerea mea începând cu 1 aprilie vom avea circa 1 milion de contracte aflate în această situație. Este lăudabil efortul statului de a prelua plata șomajului tehnic, precum și alte facilități și cu excepția unei deficiențe în comunicare (oamenii nu prea se pricep la asta) și a unei latențe a deciziilor, până acum pare că ne descurcăm binișor. Rămâne problema curbei de creștere a cazurilor de îmbolnăvire și agresivitatea acesteia, deoarece eu consider ca într-o situație agravantă (ex. Italia) nu avem capacitatea de răspuns adecvată.

 

Acum, criza va trece cu siguranță, deoarece omenirea trăiește în contact cu acești paraziți microscopici de multe sute de ani și avem armele necesare pentru a câștiga lupta. Cum va trece și când este un lucru care va afecta puternic ceea ce va lăsa în urmă din punct de vedere social și economic.

 

Eu cred că această criză generată de pandemia SARS-CoV-2 ne va lăsa:

 

• Mai conștienți de cine suntem în univers și chiar pe acest pământ, mai puțin aroganți;
• Mai responsabili în legătură cu acțiunile noastre și cu impactul pe care-l producem;
• Mai informați în legătură cu rolul statului și cu importanța lui;
• Mai exigenți în legătură cu liderii noștri. Mai atenți la capacitatea și leadership-ul de care dau dovadă;
• Mai respectuoși față de sistemul sanitar și sistemul de educație;
• Mai riguroși în legătură cu sistemul de valori.

 

Recuperarea ar putea fi lungă și dureroasă și sunt sigur că niciunul dintre noi nu se simte personal vinovat pentru această criză și va fi apăsat de sentimentul persecuției. Într-un fel sau altul trebuie să ne gândim că nimeni niciodată nu ne-a promis că nu vom avea crize de depășit, încercări de înfruntat. Ne aflăm în fața unei lupte și trebuie întâi să învingem, apoi să învățăm și să corectăm. Vom prevala și vom reveni mai puternici și mai înțelepți!

 

Articol apărut în Revista Biz