Interviu acordat Euronews.ro
Bogdan Rădulescu: Vom mai face față în iarna acestui nou an 2024 cu o criză energetică cum a fost cea din 2022, atunci când occidentalii, ca sancțiune împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina, a decis să nu mai importe gaz rusesc?
Corneliu Bodea: Nu consider că este o situație de criză iminentă, nici în această iarnă și nici în viitor, legată de alimentarea cu gaz a Europei. Am depășit momentu critic. Dar, să nu uităm că am trecut printr-un moment critic. Nu trebuie să tragem concluzia pripită că fi reușit, chiar fără nicio problemă, să depășim această reducere drastică a importului de gaze. Trebuie să ne aducem aminte că în timpul anului 2022 am asistat la o criză fără precedent a prețurilor la energie, la o criză extraordinară în care prețul gazului depășise 200 de euro pe bursele europene. A fost o criză în care această explozie a prețului gazelor a atras după sine o creștere fantastică a prețurilor la energie electrică. De mai bine de 10 ori crescuseră prețurile la energie electrică. De mai bine de 10 ori crescuseră prețurile la energie electrică în anumite momente.
„Noi, europenii, am încasat o lovitură dură care a costat economia Uniunii Europene, inclusiv a României. Dacă noi astăzi în România avem o scădere a consumului energetic, și aici mă refer la energie lectrică, de circa 7%, ea se datorează și faptului că, în cursul anului 2022, prețurile la energie au fost atât de mari, încât anumite segmente industriale și-au redus puternic producția, iar unele dintre ele s-au și închis.”
Cum a reușit Uniunea Europeană să facă față unei crize energetice fără precedent, după decizia de a renunța la gazul rusesc, ca sancțiune impusă Rusiei în urma invadării Ucrainei?
Uniunea Europeană, precum și alte țări care, deși nu sunt membre ale Uniunii Europene, fac parte din Europa, și din ansamblu acesta energetic european, au reușit să identifice surse suplimentare sau soluții alternative de gaz, în general cele provenind din Statele Unite. Americanii au fost un mare furnizor de gaze naturale lichefiate, mai ales în perioada de criză energetică acută din UE din primăvara anului 2022, care a urmat agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei. Atunci, Statele Unite a fost un mare furnizor de gaze.
Norvegia este un exemplu de stat care, deși nu este membru al Uniunii Europene, rămâne un stat european atașat valorilor promovate de UE. Ca să suplinească deficitul de alimentare cu gaz din UE, Norvegia a crescut extrem de mult producția și exportul de gaz către alte țări din Europa. Nu în ultimul rând, am apleta la țări din Orientul Mijlociu și zona Golfului Presic ca susrse alternative de gaz. Unul din aceste state este Qatarul care, în principla, pe bază de gaz natural lichefiat, au reușit să suplinească o parte din cererea de gaz a europenilor.
Rusia nu mai este în măsură să mai folosească azi gazul ca armă energetică. Kremlinul a crezut că exportul de gaz era un instrument de presiune politică asupra Europei. Și-au făcut rușii un calcul greșit?
Pentru Rusia, exportul de peste 150 de miliarde de metri cubi spre 200 de miliarde de metri cu anual de gaz către Uniunea Europeană reprezenta o activitate economică și o sursă de venit esențial, extrem de importantă, pentru bugetul Kremlinului. Este evident că, din punct de vedere strategic, Federația Rusă niciodată nu și-ar fi dorit, și nici nu-și va dori în viitor, să lase Europa fără gaze. Cu siguranță că, în momentul în care a fost obligată să facă față acestui embargou foarte dur din partea statelor europene și a Statelor Unite în principal, Rusia a încercat să folosească această armă energetică, apreciind că Uniunii Europene îi va fi mai dificil decât i-a fost în realitate să se descurce cu criza energetică. Calculul rușilor a fost unul greșit.
Citește interviul integral pe www.euronews.ro
