Preluare AgerPres
 
„În perioada care a trecut de la revoluţie, românii au beneficiat de un cost al energiei, atât electrice, cât şi termice, net inferior faţă de media UE şi chiar faţă de vecinii noştri de la vest. La concurs cu Bulgaria, preţurile energiei au fost printre cele mai scăzute, manifestând influenţă asupra industriei şi a coşului zilnic al consumatorilor casnici. Desigur că această informaţie poate fi înşelătoare atâta timp cât nu aducem în discuţie şi puterea de cumpărare a românului comparativ cu cea a celorlalţi cetăţeni ai UE. În acest caz, aflăm oarecum surprinzător că un român suportă acest cost mai greu decât o face un cetăţean german, ceea ce este foarte relevant”, spune Bodea.
 
Jocul într-o comunitate economică precum cea creată de UE nu poate fi altul decât acela pentru deschidere, interconectare la toate nivelurile şi alinierea la un set comun de reguli. Un astfel de joc creează deopotrivă oportunităţi şi ameninţări, iar rolul fiecărui guvern este acela de a capitaliza oportunităţile şi de a găsi metode de a gestiona ameninţările, astfel încât viaţa cetăţenilor să fie mai bună. În acest context complicat, România a ales să-şi asume ţintele propuse, să alinieze reglementările şi să deschidă piaţa. O primă etapă a fost anul 2020 cu ale sale ţinte numite sugestiv 20/20/20, prilej cu care ţara noastră a reuşit să-şi arate capacitatea de a-şi atinge obiectivele asumate şi chiar să depăşească unele dintre acestea.
 
„Atât prin ţintele propuse de programul Green Deal, cât şi prin noua propunere Fit for 55, întreaga Uniune Europeană se încordează într-un efort concertat pentru a cuceri o poziţie de superioritate faţă de schimbările climatice. Desigur că întrebarea este: care va fi impactul asupra vieţii românilor generat de acest efort şi cum putem beneficia de această tranziţie spre o economie mai curată?”
 
Citește continuarea pe Agerpres.