Puține businessuri începute în anii ’90 au trecut testul timpului și au rămas func­ționale sau în mâna fondatorilor. Care este, însă, secretul rezistenței unei afa­ceri într-un mediu antreprenorial schimbat frecvent în ultimele trei decenii?
 
„Abia aștept să împlinim 30 de ani, pentru că, din statisticile pe care le cunosc, global vorbind, 30 de ani e durata medie de viață a unei afaceri antreprenoriale“, spune Corneliu Bodea (51 de ani), cofondator și chief executive officer (CEO) al Adrem, grup specializat în dezvoltarea, proiectarea și pro­duc­ția de soluții de eficiență energetică. Re­cunoaște că în România durata medie de viață a unui business este de doar șap­te ani, însă îi place să se raporteze la me­diul antreprenorial internațional. Mai ales că obiectivele lui sunt de a crește durata de activitate a unui business local.

Reglaje din mers

Înființat în 1992, de frații Adrian și Corneliu Bodea, grupul are sub umbrela sa mai multe companii care oferă servicii destinate infrastructurii ener­getice ori proiecte mari de automatizare a rețelelor de electricitate și gaze naturale. Nu în ultimul rând, una dintre companiile din grup are ca obiectiv energia regenera­bilă și activități de eficiență energetică. „Oferim în acest moment servicii pentru toți distribuitorii de energie electrică, CEZ, EON, Enel și Electrica“, precizează Corneliu Bodea.
 
Cu o echipă de 1.500 de angajați, grupul a fost nevoit, odată cu instaurarea stării de urgență, să își reducă activitatea și să tri­mită în șomaj tehnic 700 de salariați. A fost însă o situație temporară, iar Bodea spune că a reluat întreaga activitate și a revenit cu tot personalul activ în teren după doar două luni.
 
În ceea ce privește personalul din birouri, majoritatea lucrează în continuare de acasă. „Acum, la birou suntem cu 20% din personal“, detaliază antreprenorul, explicând că a luat toate aceste măsuri pentru a nu-și expune personalul riscului îm­bol­năvirii cu noul coronavirus. Este con­știent că perioada de criză este departe de a se fi încheiat și crede că această pro­blemă poate fi depășită dacă este „tratată cu respect“.
 

Munca de acasă

 
Corneliu Bodea spu­ne că pandemia va schimba mult comportamentul oamenilor și obiceiurile de consum. Și chiar vede deja aceste schim­bări, inclusiv în compania sa. „Avem și niște reguli în acest sens. Toate întâlnirile mai mari de două sau trei persoane se fac online“, adaugă antreprenorul. Nici cu par­tenerii nu se mai întâl­nește fizic. Spune că până la această criză sanitară obișnuia să se deplaseze să discute personal cu par­tenerii de afaceri. Acum a renunțat la această practică.
 
Grupul Adrem mai are o linie de business legată de industria metalurgică, iar 90% din această activitate este reprezentată de export. Dar și călătoriile sunt oprite în această perioadă. Recunoaște că nu se simte chiar confortabil cu lucrul de acasă pentru că generația lui este învățată să ia multe dintre decizii cu „creionul pe hârtie“ și în urma unor întâlniri fizice cu partenerii. „Generația mea poate va regreta momentele când conferințele se fă­ceau face to face“, adaugă Corneliu Bodea.
 
Spune însă că munca de acasă a adus și lucruri pozitive, atât pentru comunități, cât și pentru viața socială a angajaților. În ceea ce privește comunitatea, spune că este vizibilă scăderea poluării și a aglo­me­rației. „Sunt sigur că oamenii vor găsi me­tode de a socializa de acasă poate mai bune decât cele de la birou“, mai spune antreprenorul. Crede, în general, că anga­jații vor avea astfel mai mult timp pentru familie și vor învăța să îmbine obiectivele profesionale cu cele sociale.
 
Personal, Corneliu Bodea crede că situ­a­ția pe care o traversăm nu este bine ges­tio­nată. Spune că, la nivel internațional, majo­ritatea guvernelor nu au corelat mă­su­rile, așa încât anumite proceduri să fie aplicate la fel peste tot, lucru care a condus la creș­teri destul de mari ale ratei de infectare în anumite zone. Mai mult, nu a sesizat coordonare nici măcar la nivelul Uniunii Europene.
 

Planuri făcute din timp

 
Chiar dacă afacerea a fost afectată de criza sanitară, Bodea spune că firma nu a pierdut la capi­tolul profitabilitate. Compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 180 de mi­lioane de lei (37,89 milioane de euro) pe linia care activează în zona de energie și de aproape 5 milioane de euro pentru cea specializată pe partea de metalurgie. Corneliu Bodea spune că, în prima jumătate a acestui an, veniturile companiei au scăzut vizibil, însă profitabilitatea a fost mai mare decât în primele șase luni ale anului trecut. Care este explicația?
 
„Eram într-un program de restructurare și reorganizare la nivelul costurilor de mai bine de doi ani“, indică antreprenorul. Odată cu apariția blocajului, conducerea companiei a luat măsuri rapide de reducere a costurilor, anticipând o situație ati­pică încă de la începutul anului. Recu­noaște însă că a beneficiat și de ajutorul statului pentru perioada șomajului tehnic. „A fost cel mai eficient ajutor pe care sta­tul l-a dat în această pandemie“, adaugă antreprenorul.
 
Corneliu Bodea nu se așteaptă la o rea­șe­zare rapidă a lucrurilor și crede că și a doua jumătate a anului va fi destul de di­fi­cilă pentru economie. Dă exemplu activitatea companiei sale și spune că majoritatea clienților Adrem au fost loviți și ei de criza sanitară, fapt ce îl determină să anticipeze o contracție pentru perioada care urmează. Mulți vor fi mult mai restrictivi cu cheltuielile operaționale, lucru care se va vedea și în ceea ce privește semnarea de noi contracte.
 
„Sunt foarte rezervat și foarte atent. Tot­odată, eu cred că urmează o criză econo­mică substanțială“, spune Corneliu Bodea, cu precizarea că a intuit încă de la începutul anului că o criză sanitară va aduce după ea atât o criză economică, cât și un „de­ranj social“. Și dă în acest sens ca exemplu mișcările de stradă din Statele Unite și din Europa de Vest.
 
Spune că este îngrijorat de deflația anun­țată de Banca Centrală Europeană. „De­flația este primul semn de criză. E o criză a consumului“, punctează antreprenorul, ex­plicând că actuala criză este total dife­rită de cea din 2008-2009, care a fost una financiară, fiind lovită „partea de sus a eco­nomiei“. De această dată, lovitura este primită direct în consum, spune Corneliu Bodea. În opinia sa, acest tip de criză ar pu­­tea dura în jur de cinci ani, cu un vârf în 2021-2022.

Citește continuarea articolului pe www.newmoney.ro