Ador începuturile de an! Curățenia de pe birou, noul gadget, capul limpede pus la treabă, pofta de planuri noi, agenda curată…

Este adevărat că am un obicei de a arunca tot ce s-a strâns în teancul acela dubios de hârtii care au venit la mine și pe care nu le-am atins de luni de zile, aproape fără să mă uit. Mă voi considera suficient de experimentat atunci când voi avea curajul de a le arunca pur și simplu fără a le inspecta deloc. Anul acesta am reușit să păstrez vreo 2-3 pagini din teancul de 1m înălțime și am hotărât că 2020 este anul fără hârtie!

Linia nevăzută dintre ani ne dă prilej pentru multe lucruri, precum și pentru a stabili obiective și planuri noi pentru viața noastră profesională și personală. Recunosc că de ani de zile prefer să pun laolaltă cele așa zise două vieți și să tratez timpul alocat la comun. Nu mă consider niciun exemplu de organizare, dar niciun novice, și cred că un plan bun face cât un an fericit și plin de realizări. Am cunoscut totodată o mulțime de moduri de a te planifica la început de an, care mai de care mai savant sau aproximativ, și pot spune că nu există un model în sine așa cum nu există un om care să semene perfect cu altul.

Plec întotdeauna prin a-mi stabili obiectivele strategice și specifice pentru anul ce începe, iar această activitate începe cu revizitarea planurilor din anul care tocmai ne-a părăsit. Desigur că stabilirea unor obiective strategice trebuie să țină seama de drumul pe care organizația și tu ca persoană l-ați parcurs până acum, și de viziunea pe termen mediu și lung pe care o aveți. Înscrierea obiectivelor anuale într-o logică de termen mediu și lung este esențială pentru a putea avea o coerență a dezvoltării și a lucrului de zi cu zi. Personal, fac re-alinierea și regândirea direcțiilor pe termen lung prin analiza factorilor externi și a mediului social și politic, regional și internațional; de aceea începutul de an este și un moment bun pentru a ne informa, a citi analize și puncte de vedere avizate. Numai o înțelegere corectă a tendințelor în industria în care lucrăm ne poate arăta unde și cum trebuie ajustate direcțiile principale pe termen lung.

Există un format numit Balanced Score Card care îmi oferă o metodă pe care o consider eficientă de a face împărțirea obiectivelor pe domenii. Plecând de la obiectivele strategice (în cazul meu ale organizației) stabilesc obiective strategice și specifice la nivelul fiecărei arii (operațiuni, financiar, dezvoltare-vânzări, inovare, dezvoltare personal) și apoi listez acțiunile pe 3-6 luni pentru fiecare obiectiv în parte stabilind responsabilii, termenele și, eventual factorii de success. Și astfel , planul este gata! Rămâne doar să trec în agendă acțiunile și punctele de control, să formez echipele de lucru și să încep anul.

În poziția mea, pentru un an de succes este deosebit de importantă comunicarea. Un început de an este important pentru CEO ca și pentru fiecare coleg care lucrează în organizație. Este total ineficient să ne stabilim planuri și obiective care nu țin seama de planurile și obiectivele companiei și ale celorlalți. La început de an, acord o atenție deosebită comunicării obiectivelor strategice ale organizației către management în primul rând, dar și către restul colegilor. Comunicarea obiectivelor personale și predictibilitatea direcțiilor pe care organizația le va avea sunt extrem de importante pentru coerența activității. Colegii mei din management își stabilesc propriile obiective plecând de la cele ale organizației și pot contribui la amendarea și îmbunătățirea acestora. În cadrul unor întâlniri periodice, comunic în interiorul companiei până la nivelul de execuție care sunt obiectivele strategice ale acesteia și care sunt obiectivele specifice ale departamentului respectiv. Cred că orice coleg din grupul de companii are dreptul să știe încotro ne îndreptăm și care sunt preocupările principale deoarece fiecare dintre ei se îmbarcă împreună cu mine într-o călătorie și are dreptul să știe unde mergem, unde și pentru ce își va pune la dispoziție resursele personale, precum timpul și pasiunea.

Un plan bun este un plan bun și în măsura în care îl revizităm și revizuim periodic. Este evident că lucrurile se schimbă pe parcursul unui an și este nevoie de o realiniere constantă a obiectivelor cu ceea ce se întâmplă în mediul extern și intern și o acordare pe măsură a activităților. Deși imprevizibilul este cel care domină desfășurarea reală a evenimentelor, această evidență nu știrbește nimic din valoarea planificării. Mi se întâmplă des să aud remarca: ne planificăm degeaba, lucrurile se întâmplă “cum vor ele”, de parcă “lucrurile” ar avea conștiință și voințe proprii. În realitate, tocmai din cauza efectului neprevăzutului este important să avem o planificare solidă care să asigure planuri de contingență și revenirea la linia obiectivelor strategice.

Experiența m-a învățat că planificarea solidă și transparența obiectivelor sunt esențiale într-o organizație și, de aceea, aloc sfârșitului de an reflecția și decuplarea de evenimente, iar începutului de an -planificarea și stabilirea obiectivelor, precum și comunicarea extinsă în interiorul echipei de management și al restului organizației. Nu cred că trebuie să fii la nivelul cel mai înalt al organizației pentru a te gândi să faci un plan de comunicare în sus, în jos și în lateralul poziției tale cu privire la obiectivele și acțiunile pe care le ai în vedere. Acordarea și claritatea ansamblului de obiective și acțiuni dintr-o organizație fac succesul acesteia!

Un an nou este un alt an, se va dovedi diferit și mereu surprinzător indiferent de statornicia activității și de calitatea planificării. Asta este minunat și face deliciul de zi cu zi al activităților noastre. Mă gândesc încurajat de multitudinea de provocări și de schimbări de direcție pe care activitatea mea le va întâlni în 2020, mă gândesc cu emoție la riscuri și presiuni, și mă arunc bucuros în roller-coaster-ul ce mă asteaptă, convins de finish-ul în siguranță, deoarece: “totul se sfârșește cu bine, dacă nu e bine, înseamnă că nu s-a sfârșit”.

 

Articol publicat în Revista Cariere.