Articol scris pentru Agerpres de Corneliu Bodea, CEO al Adrem și Președinte CRE
 
Două evenimente concurente îşi dispută întâietatea în această perioadă, fiecare într-un stil belicos, propriu acestor meleaguri, plin de presupuneri şi comentarii neprofesioniste.
 
Este vorba, aţi ghicit, de criza politică şi creşterea preţurilor energiei. Deopotrivă efecte ale greşelilor politice, fiecare cu componenta sa minimal obiectivă şi preponderent subiectivă, animă spiritele post-factum şi concentrează eforturile în administrarea de paleative fără niciun efect concret în tratamentul cauzelor. Am să mă refer în continuare la preţurile energiei, politica fiind departe atât de sufletul meu, cât şi de competenţe.
 
Dacă definim că preţul este un element de piaţă ce reprezintă costul unei mărfi la care se adaugă alte componente, ce în final trec prin lupta nemiloasă cu competiţia pentru a-şi determina măsura finală, valoarea este definită ca măsura aceluiaşi obiect, serviciu, privită dinspre consumator, valoarea de utilizare. Bodea a specificat acest lucru pentru a face o distincţie importantă ce ne ajută să înţelegem că preţul acestui produs are loc să crească mult mai mult decât suntem pregătiţi să acceptăm.
 
„Valoarea (în sensul dat de noi aici) pe care energia o are în viaţa noastră de astăzi este greu estimabilă. Orice am putea atinge ca obiect în jurul nostru, sau gândi ca serviciu, are la bază nevoia de energie. Filosofic vorbind, nu ar trebui să ne mire acest lucru având în vedere că însuşi Universul există tranzacţionând în chip misterios aceeaşi energie. Siguranţa, confortul, existenţa noastră în lumea pe care ne-am desenat-o se bazează pe acest element fundamental ce nu se creează şi nu se distruge, ci numai se transformă aşa cum ne învaţă Feynman. Cu scuze pentru această incursiune superficială şi neautorizată în metafizică, cred că acum ne este destul de clar că, din punct de vedere al valorii sale, energia ne poate oferi surprize mari în viitor din punct de vedere al preţului său”.
 
El spunea în articole anterioare că motivul pentru care am ajuns aici, adică în momentul în care am constatat că modul în care am înţeles să exploatăm resursele energetice ale planetei nu este sustenabil şi ne conduce la afectarea climei planetare, este reprezentat în principal de faptul că atunci când am construit preţul energiei, am făcut abstracţie de costul resursei în sine (în general fosile), evaluând-o pe baza costurilor de exploatare, fără să ţinem seama de o valoare intrinsecă a acesteia. Desigur că acest fapt a făcut posibilă dezvoltarea fulminantă a societăţii începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea. Poate că nu exista altă soluţie inteligentă, dar acum trebuie să plătim creditul.
 
„Îndrăznesc să afirm că deceniul pe care-l trăim va fi cu siguranţă deceniul tranziţiei energetice, deceniul încordării dureroase pentru transformarea modului în care ne-am obişnuit să ne raportăm la energie. Din păcate nu este o încordare asumată şi de aceea am numit-o dureroasă. Creşterea abruptă a preţurilor la energie este o metodă de a pune această tranziţie pe cheltuiala tuturor şi efectele neplăcute ale acesteia se vor manifesta în bugetul fiecăruia, în scăderea dinamicii economice, în necesitatea creşterii responsabilităţii în utilizarea acestei resurse. Provocarea tranziţiei nu este de natură economică sau tehnologică, ci de natură politică. Sub presiunea creşterii preţurilor la energie, dar şi la toate produsele care depind de aceasta, prin presiunea asupra economiei şi generarea de şomaj, guvernele lumii vor trebui să găsească soluţiile politice pentru a angaja oamenii în acest efort conjugat. Nevoia de leadership este astfel mai mare decât oricând după cele două mari războaie”, a continuat expertul.
 
El nu crede că acest drum va fi nicidecum lin sau drept.
 
„Sunt convins de faptul că vor exista împotmoliri, critici şi multe ocolişuri. Din păcate, aşa cum o arată toate rapoartele, schimbările climatice şi efectele lor vor constitui un stimulent suficient pentru a reveni şi finaliza această tranziţie.
Nu cred nici că tranziţia spre o economie responsabilă faţă de mediu se va produce în următorii zece ani, dar cred că aceştia sunt determinanţi pentru ca obiectivele majore să fie atinse după 2050”, a arătat Bodea.
 
Citește tot articolul pe agerpres.ro